cuba, parfum de havane si saracie. anul 50 din anii nostri. mobile-auto imense de mijloc de secol. sa fiu ferrer, sa cant si sa simt. sa simt ferrer. sa simt Buena Vista. rom si fum, pahare si femei.
sa-ti cant
Duerme en mi jardinLas blancas azucenas, los nardos y las rosasMi alma, muy triste y pesarosaA las flores quiere ocultar su amargo dolor
sa-ti mangai obrazul si sa te privesc in ochi. sa te inamorezi de mine din privirea aia si ma astepti la iesire. bancheta din spate a Oldsmobilului ne incatuseaza. te leg de mine cu soapte , cu atingerea unei esarfe sangerii si cu buzele tale.
te trezesti dimineata in patul meu si esti altcineva.
toate astea s-au intamplat azi. tu ai plecat ieri si ferrer a murit de batranete.
am ramas numai eu pe scena goala.
o femeie voluptoasa noaptea, zace acum beata pe canapeaua pe care te-am sarutat. are margele si pielea maslinie, rochia mototolita si strange in pumn palaria mea.
nu ai sa ma astepti. eu nu am sa dorm.
adio tie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
ma-ntreb de unde mai ai putere sa simti atat de mult.
din pietre, din oameni, chiar si tu imi dai putere sa simt cu comentariul tau . pt care-ti multumesc D.
bueh fato. mi se zburlira perii pe mine....
Trimiteți un comentariu