Licence to grill

m-am gandit sa-mi schimb dieta.
inima de vaca la gratar. cu sos de imbecilitate. tot bovina.

se face asa:

-amenajati un rug mare in curtea din spatele casei;
-se da foc;
-in timp ce arde cu valvataie pana la cer,imi sectionez toracele. scot inima cu vase cu tot. e mare inima de vaca. si greu de feliat. uite, inca se ma zbate. inghit in sec si merg mai departe. tai felii subtiri sa se patrunda. sa nu fie crude ca risc sa ma imbonavesc. de boala vacii nebune.
-presupunem prin absurd ca felii de inima de vaca proasta si vaca sunt gata. le am taiat deci. le punem la indemana.
-in timpul asta focul arde. cu spor si trosnete.
-urmeaza dressingul bovin. si imbecil pe alocuri cu adaos de iarba fiarelor indoctrinate.
pentru asta faci asa:
-o masura (cat te lasa inima, numa sa nu fie de vaca proasta) de sange arterial, doua de limfa (stii din aia de la vaca) si inca una de sug gastric( da de sug, ce te miri).
-le amesteci ca naiba, cu toata obida de care poti da dovada in timp ce picuri resturi de varsatura. incet, sa nu se taie sosul; la sfarsit adaugi iarba si neaparat o flegma, mare si inflamabila.
-in timpu asta cat ai fost ocupata cu injurarea in gand a imecilului care te a facut sa ti scoti inima din pieptul bovin de a dreptu , focul e numai bun.
-faci asa:
cu imensa furie arunci in foc feliile de inima de vaca proasta.
astea o sa arda cum arde sufletu' lui in iadu' cel vesnic. tu o sa le privesti incantata. prost e ala care-si mai ia inima de vita de la macelaria din colt.
pe urma pulverizezi sosul. asta o sa ridice la cer flacarile ca flegma aia inflamabila avea rostu ei. o sa se ridice la cer s-o sa cada in sufletu' si-n inima lui de nemernic imbecil.
ai vazut?
a fost greu?
s-a dus imebecilitatea si prostia din tine nu? da nici inima n-o sa mai ai sa arzi data viitoare. pentru can-o sa mai fie data viitoare.

acum o sa-l consume pe el focu si pe tine soarta animalelor fara stapan.

dieta pentru maine?
splina de porc la cuptor.
ziceti merci ca nu-s ochi.

Riduri noi in lume

duminica in lume. eu de mana cu tine.
iubito, imi curgi o soapta, esti frumoasa azi. eu imi fac culcus in causul palmei tale si mastrang in pumnul tau. stiu ca sunt frumoasa cu tine pentru ca-mi vad chipul in privirea ta.
sunt ochii si buzele unei femei fericite, istoria unui zambet infinit.

acum e toamna si un rid adanc e urma ta. ascunde-ma si taci.

Somnul

somn in pleoapele mele, somn in gene si-n vene.
deschid ochii intr-o lumina cazatoare si-mi tin respiratia.
forma capului tau in perna mea, un contur ramas sa-mi bantuie privirea dimineata.
astept sa-mi spui cuvinte. astept urma degetului tau pe umarul meu, soapta buzei tale pe tampla mea. insist sa respir si nu ma doare, intind mana si-ti ating umbra.

lasa-mi cosmarul sa ruleze. opreste-mi respiratia.

Credinta

ma intreb ce s-ar fi intamplat cu mine atee?
daca crucea ta arzand s-ar mai fi prabusit cu zgomot de infern peste trupul meu slab?
as mai fi primit penitenta?
m-as mai fi infruptat din pacat?

s-ar mai fi crapat geea sa ma primeasca in pantecul ei vulcanic?
m-as mai fi trezit cu tine deasupra mea sorbindu-mi buzele si limba intr-un sarut ingeresc?
as mai fi primit loc in locul de odihna al sfintilor si mi-ar mai fi ars oasele pe rugul pacatelor ?

m-ar mai fi chemat noaptea?

te iubesc fara dumnezei si fara diavol, te iubesc fara pacate, curata si atee.

stiu ca acum n-o sa ma mai iubesti tu. asa ca uda-ma cu credinta si boteaza-mi poftele cu seva ta calda.
am sa crap de simtire.

Ibrahim Ferrer

cuba, parfum de havane si saracie. anul 50 din anii nostri. mobile-auto imense de mijloc de secol. sa fiu ferrer, sa cant si sa simt. sa simt ferrer. sa simt Buena Vista. rom si fum, pahare si femei.

sa-ti cant

Duerme en mi jardinLas blancas azucenas, los nardos y las rosasMi alma, muy triste y pesarosaA las flores quiere ocultar su amargo dolor

sa-ti mangai obrazul si sa te privesc in ochi. sa te inamorezi de mine din privirea aia si ma astepti la iesire. bancheta din spate a Oldsmobilului ne incatuseaza. te leg de mine cu soapte , cu atingerea unei esarfe sangerii si cu buzele tale.

te trezesti dimineata in patul meu si esti altcineva.

toate astea s-au intamplat azi. tu ai plecat ieri si ferrer a murit de batranete.
am ramas numai eu pe scena goala.
o femeie voluptoasa noaptea, zace acum beata pe canapeaua pe care te-am sarutat. are margele si pielea maslinie, rochia mototolita si strange in pumn palaria mea.
nu ai sa ma astepti. eu nu am sa dorm.

adio tie.

Lethe

pe mal, eu infasurata in pletele tale care-mi mangaie bratele si genuchii sangeranzi. am sa inebunesc de durere si disperare, or sa-mi sangereze pana la nesfarsit ranile si o sa te caut dragul meu cat am sa respir. si dupa.

indoiala durerii, limita suportabilitatii, credinta si urletele. toate sunt ale mele. numai tu ai plecat.
singura, fara suflet pe malul lui lethe. sa beau? simt apa care-mi soarbe picioarele, ma cheama si nu stiu sa-i raspund dragul meu. nu-mi mai stiu numele, nu-mi mai stiu cuvintele si nu-mi mai stiu istoria. cunosc numai suferinta care sapa cu unghiile in carnea mea canioane prin care sa circule libera. ce se intampla daca beau? ce se intampla daca mor?

nu vreau sa aleg.

Fara tine

dimineata de iarna in islanda. minus trei grade celsius, un pescarus ratacit si marea. o apa multa si rece in narile mele. o respir si nu ma opresc.
trebuie sa ajung la tine.

imi ridic bretele si arunc un s.o.s. in mare. inchid ochii si aud aripa ta dreapta.
ma doare ceva si o lacrima de grindina se amesteca cu gheata din lume. iti scriu azi despre toate ninsorile mele iarna. si ma inchin la zeii simtirii din timpul tau.